HEPATITA cu virusul B – HBV

BIOPSIA

La ce serveşte biopsia?

–              FibroScan-ul, metoda neinvazivă, alături de biopsie, sunt în momentul de faţă cele mai precise metode de evaluare a stării ficatului şi, în caz de hepatită cronică, de a evalua necesitatea începerii sau nu a tratamentului.

–              Aceasta permite punerea diagnosticului histologic (analiza ţesutului ficatului) a leziunii hepatice şi precizarea naturii maligne sau benigne a tumorii ficatului.

–              Oferă informaţii despre importanţa fibrozei şi activitarea hepatitei cronice.

Rezultatul biopsiei se traduce sub forma a două scoruri diferite: scorul Metavir şi scorul Knodell.

Scorul METAVIR se exprimă prin două dimensiuni:

  • activitatea inflamatorie este exprimată prin litera A urmată de o cifră de la 0 la 3,
  • fibroza se exprimă prin litera F urmată de o cifră de la 0 la 4.
Fibroza Activitate
F0 fără fibroză A0 fără activitate
F1 fibroză portala A1 activitate minimă
F2 fibroză la nivelul câtorva septuri A2 activitate moderată
F3 fibroză la nivelul a numeroase septuri A3 activitate severă
F4 ciroza

 

Stadiul A0F0 exprimă lipsa activităţii inflamatorii şi a fibrozei, iar stadiul A3F4 este cel mai evoluat, adică cel de ciroză.

Scorul Knodell

Se exprimă în cifre de la 0 la 22. Cu cât scorul este mai mare, cu atât gradul de fibroză şi cel al activităţii inflamatorii sunt mai importante.

Leziuni Scor
Necroza periportală şi necroza în partea superioară 0 la 10
Leziuni degenerative intralobulare şi necroze focale 0 la 4
Inflamare portală 0 la 4
Fibroză 0 la 4
Index de activitate histologică 0 la 22

Biopsia ficatului poate fi uneori propusă unor pacienţi cu hepatită cronică şi cu valorile transaminazelor (TGO, TGO) normale (în mod special persoanelor seropozitive cu HIV).

Cum se pregăteşte efectuarea unei biopsii?

Trebuie să menţionaţi medicului toate medicamentele pe care le luaţi (chiar şi cele homeopate) şi, în mod special, orice medicament anticoagulant (aspirină sau orice alt anticoagulant administrat pentru flebită, tromboze, diverse boli cardiovasculare etc.).

Înainte de efectuarea biopsiei:

– Medicul trebuie să se asigure că aţi făcut o ecografie abdominală şi un bilanţ sanguin;

– Dacă luaţi tranchilizante, tratament de substituţie (metadonă, subutex), alte medicamante pe bază de morfină sau alte medicamente antialgice, medicul va trebui să ţină cont şi să recomande un medicament contra durerii potrivit;

– Înainte cu 6 ore de intervenţie se impune restricţie în ceea ce priveşte consumul de alimente;

– Este recomandat să urinaţi chiar înainte de biopsie.

Cum se desfăşoară biopsia?

Efectuarea acestei intervenţii necesită spitalizare (de la 10 la 24 ore) fiind făcută sub anestezie locală sau generală.

Ce se întâmplă imediat după efectuarea unei biopsii?

După biopsie, veţi avea nevoie de o perioadă de câteva ore de repaus (în medie 6 ore) sub supraveghere medicală.

Este posibil să apară o durere la nivelul ficatului sau al umărului drept. Puteţi solicita medicului administrarea unui medicament pentru suprimarea durerii.

În cursul primelor 6 ore după biopsie

  • se impune o supraveghere strictă a presiunii arteriale şi a frecvenţei cardiace în primele 2 ore şi apoi, mai rar, în următoarele 4 ore;
  • pentru a se reduce riscul apariţiei unui hematom, va trebui să staţi culcat pe partea dreaptă primele 2 ore după biopsie şi apoi în următoarele 4 ore culcat pe spate.

După 6 ore de la biopsie

  • puncţia nu va lăsa nicio cicatrice, pansamentul poate fi înlăturat a doua zi;
  • pacienţii care sunt externaţi chiar în ziua în care a fost efectuată biopsia, trebuie să revină la spital în cazul apariţiei vreunei probleme;
  • în cazul în care apar simptome de genul: durere abdominală la respiraţia profundă, oboseală, paloare etc., trebuie să contactaţi imediat medicul sau serviciul medical de urgenţă;
  • în săptămâna imediat următoare biopsiei, puteţi face activităţile obişnuite cu condiţia ca acestea să nu necesite efort fizic intens.

Care sunt complicaţiile unei biopsii a ficatului?

Biopsia hepatică este rar însoţită de complicaţii. În general, este vorba despre hemoragii, a căror frecvenţă este de mai puţin de un caz din 1000. Este posibilă şi apariţia altor complicaţii, dar doar în mod excepţional. Apariţia lor poate fi favorizată de:

  • antecedentele medicale ale pacientului (de aceea necesitatea efectuării ecografiei abdominale şi a analizelor de sânge);
  • anumite tratamente urmate de pacient.

Aceste complicaţii apar, de obicei, cel mai frecvent în primele 6 ore după biopsie. În mod excepţional, pot surveni la câteva zile după efectuarea biopsiei (de aceea trebuie luate anumite precauţii care au fost menţionate anterior).

În caz de apariţie a complicaţiilor, trebuie să contactaţi imediat medicul sau serviciul medical de urgenţă.

Care sunt alte metode de evaluare a stării ficatului?

În afara biopsiei, există alte tehnici care permit evaluarea stării de fibroză a ficatului:

  • Fibrotestul care se bazează pe markeri sanguini (necesită recoltare de sânge venos),
  • Fibroscanul care măsoară elasticitatea ficatului cu ajutorul ultrasunetelor,
  • Fibrometrul care diagnostichează şi cuantifica fibroza ficatului (necesită recoltare de sânge venos).

Aceste tehnici sunt neinvazive, adică nu sunt dureroase, nu implică puncţionarea ficatului şi nu necesită spitalizare.

  1. FIBROTEST

Cum se derulează fibrotestul?

Fibrotestul se face, de obicei, într-un laborator de analize şi constă în recoltarea de sânge venos. Se efectuează dimineaţa, pe nemâncate. Riscul de apariţie a rezultatelor fals pozitive sau fals negative este mai mic de 20%, cauza fiind diverse stări patologice preexistente: hemoliza, boala Gilbert, hepatita acută, colestaza extrahepatică.

Rezultatele Fibrotestului sunt fiabile în medie în proporţie de 80%.

La persoanele cu coinfecție HIV – hepatită pot exista discordanțe între rezultatul biopsiei şi al Fibrotestului.

Interpretarea Fibrotestului nu este validă în cazul persoanelor dializate sau cu insuficiență renală.

Ce se întâmplă când rezultatele de la biopsie şi Fibrotest nu coincid?

Sunt situaţii în care rezultatele Fibrotestului nu reflectă rezultatul biopsiei efectuate anterior. Poate fi vorba fie de o biopsie care nu a reperat elementele nefaste de la nivelul ficatului, fie de diverse probleme recurente cum ar fi o inflamaţie ce ar fi putut da un rezultat fals Fibrotestului.

În acest caz, este important ca medicul să analizeze dosarul dumneavoastră medical pentru a determina elementele ce ar fi putut da un rezultat fals la una dintre metodele folosite pentru investigaţii.

Sursă: http://www.biopredictive.com/intl/patient/

F.5. FIBROSCAN

Ce este fibroscanul?

Este vorba despre o tehnică pusă la punct de o societate franceză -Echosens- care permite, cu ajutorul unui aparat, Fibroscanul, să măsoare duritatea ficatului.

Fibroscanul permite cuantificarea fibrozei hepatice în mod instantaneu şi neinvaziv.

Elastometria impulsională (măsurarea elasticităţii ficatului cu ajutorul ultrasunetelor) constă în angajarea unei mici vibraţii la suprafaţa pielii care se va propaga până la ficat. Cu ajutorul ultrasunetelor, se măsoară viteza deplasării. Cu cât această vibraţie se va deplasa mai rapid, cu atât ficatul este mai dur.

Duritatea ficatului este în legătură directă cu severitatea fibrozei; cu cât fibroza este mai importantă, cu atât ficatul este mai dur.

Cum se derulează examenul cu fibroscan?

Examenul se efectuează cu pacientul culcat pe spate, este nedureros şi durează doar câteva minute, nefiind nevoie de o pregătire prealabilă şi de spitalizare. Se foloseşte o sondă care este plimbată pe suprafaţa abdomenului, în dreptul ficatului (asemănătoare unei ecografii).

Care sunt limitele fibroscanului?

În cazul pacienţilor supraponderali, rezultatele vor fi mai puţin fiabile sau mai dificil de interpretat. Fibroscanul nu se face femeilor însărcinate, pacienţilor cu ascită*, chiar şi în cantitate mică şi pacientiilor care au diverse dispozitive active implantate**.

*Ascita – acumulare de lichid în cavitatea peritoneală.

**Dispozitive medicale active implantate – orice dispozitiv medical activ care este implantat în totalitate sau parţial în corpul uman printr-o intervenţie chirurgicală sau medicală: dispozitive auditive implantate, implanturi cohleare, implanturi retiniene, stimulatoare cardiace, pompe de insulină, etc.

Care sunt avantajele fibroscanului?

Utilizarea Fibroscanului are numeroase avantaje:

  • metoda este în totalitate neinvazivă (nu necesită recoltare de sânge) şi nedureroasă pentru pacient;
  • examenul medical este foarte simplu;
  • necesită timp scurt de realizare (în jur de 5 minute);
  • poate fi folosit în timpul unui tratament pentru evaluarea acestuia în ceea ce priveşte efectul antifibrozant;
  • poate fi efectuat de câte ori este necesar.

Sursă: http://www.echosens.com/Public-EN/lexamen-fibroscan.html

F.6. FIBROMETRUL

Ce este Fibrometrul?

Fibrometrul este validat pentru diagnosticul fibrozei semnificative, a fibrozei severe şi a cirozei la pacienţii cu HCV cronică. Este o metodă neinvazivă de diagnostic, special proiectată pentru pacienţii cu HCV, dar şi pentru cei cu coinfecție HCV-HIV.

Cu această metodă sunt dozaţi mai mulţi markeri sanguini:

  • alfa-2 – macroglobulina,
  • trombocitele,
  • protrombina,
  • TGP,
  • TGO,
  • ureea,

Rezultatele Fibrometrului sunt exprimate prin:

  • scorul de fibroză– rezultatul este un scor între 0 şi 1 şi corespunde probabilităţii prezenţei unei fibroze semnificative;
  • scorul de ciroză – rezultatul obţinut este un scor între 0 şi 1 şi semnifica probabilitatea prezenţei cirozei;
  • scorul de activitate inflamatorie – evaluează activitatea necro-inflamatorie; rezultatul este un scor între 0 şi 1 şi semnifică prezenţa unei activităţi semnificative.

Surse: http://www.echosens.com/Products/fibrometer-virus.html#

           https://www.fibrometer.com/fr/content/fibrometer-virus

F.7. SCORUL ELF

Elf este primul test complet automat pentru testarea neinvazivă prin markeri direcţi ai fibrozei hepatice.

Testul ELF (Enhanced Liver Fibrosis) combină rezultatele cantitative dintr-o singură probă de sânge (ser) a următorilor markeri:

  • acidul hyaluronic (HA),
  • peptida aminoterminală a procolagenului de tip III (PIIINP) şi
  • inhibitorul tisular al metaloproteinazei 1 (TIMP – 1).

Testul ELF poate fi folosit împreună cu alte examene de laborator şi clinice, ca un ajutor în diagnoză şi evaluarea severităţii fibrozei ficatului la pacienţii cu semne şi simptome ale bolii cronice de ficat.

Sursă: http://www.healthcare.siemens.com/siemens_hwem-hwem_ssxa_websites-context-root/wcm/idc/groups/public/@global/documents/download/mdaw/mtc2/~edisp/xc1_elf_şpec_sheet-00046572.pdf

Share

Articole similare